O plimbare prin castel nu i-ar fi stricat, avea nevoie să ia o gură de aer, n dorea să se întâlnească din greșeală cu vreun elev ( nu avea nici un chef să le vorbească ). Oftă și se privi intr-o oglindă a băii băieșilor și oftă. Nu suporta acea uniforma dar se simțea mândru când vedea emblema viperinilor. Era tot ce îi plăcea la acea uniforma ( asta și poate că era neagră ) . Îi trecu mâna prin păr și zâmbi pentru că îi veni o idee. A ieșit din baie și sa uitat în jur - toți elevii se plimbau liniștitți, nimeni nu-l băga în seamă - deci nu era nimic care să-l împiedice să facă lucrul pe care și-l puse în gând. Urcă până la primul etaj și se uită în jur. Ideea principală era să meagră la curstul despre Incuiați dar s-a oprit in fața băii plângăcioasei Myrtle. A intrat fără să știe de ce și s-a uitat in jur. Nu era o priveliște tocmai... plăcută pentru el, mai ales că o auzea și pe acea fantomă plângând.
” Taci odată, încerc să-mi dau seama de ce am venit aici și tu nu ești chiar un bun tratament” a spus răutăcios, ceea ce l-a mirat și pe el. A privit-o cum se depărtează și căscă. Nu regrerta că țipase la ea, ba chiar se simțise bine. Se uită in oglindă și își arănjă părul din nou, probabil a o mia oară în acea zi.
” Myrtle? ” strigă fantoma cu gândul de a o intreba dacă a mai văzut pe cineva înainte de el acolo însă această nu se arătă . Era și de înțeles, după cum vorbise cu ea, să apară ?... însă lui nu-i păsa. Repetă numele fantomei încet și începu să râdă. Era un nume amuzant, gândul îl ducea la Turtle , adică țestoasă. Privi ușa apoi tavanul. Și acolo, în acea baie se auzea ploaia care era neîntreruptă de dimineață. Nu era tipul care să urască ploaia dar nici nu ar fi ieșit să alerge. S-a așezat pe jos și a închis ochii. ”Acum înțeleg de ce nu e populat locu' ăsta” a spus încet și plictisit.